Folosit in premiera mondiala la constructia voblerelor, carbonul le asigura acestora cateva caracteristici importante: durabilitate, uniformitate la suprafata si un finisaj mai bun precum si un sunet unic, deoarece materialul din care este facut voblerul devine astfem mai dens.
Iata cateva voblere realizate recent, unele dintre ele reprezentant premiere din punct de vedere constructiv. Toate variantele prezentate sunt constructii cu bile la interior, lucru care le asigura un plus de atractivitate.
Voblere care stiu sa evite la maximum agataturile, destinate pentru pescuitul cleanului si bibanului in zone cu obstacole.
Vobler care evita cu succes agataturile si bradisul, destinat pescuitului la stiuca.
Vobler de tip minnow, varianta suspendig, excelent pentru pescuitul tuturor rapitorilor, dar mai ales al salaului.
Vobler de tip minnow, scufundator, ce se poate pescui cu succes atat la clean, biban cat si la salau.
Voblere destinate pescuitului in zona inferioara a albiei apei, cu predilectie pentru pestii de talie mare precum salau sau stiuca sau chiar si somn
Vobler suspending, ce reuseste sa coboare lejer si la adancimi mari. Se preteaza foarte bine la recuperari cu pauze.
Dupa multi ani de studii, cercetari si munca destinata confectionarii plutelor de toate felurile, in cursul anului 2013 am reusit sa pun la punct un nou sistem total revolutionar in acest domeniu: PLUTELE CU CORPUL DIN CARBON
Munca mi-a fost pe deplin rasplatita. Am obtinut ceea ce doream. Plute cu o rezistenta sporita, cu flotabilitate mai buna si posibilitatea constructiilor de modele de toate tipurile.
Pe langa constructia plutelor, de diverse modele, deja cunoscute, cele mai inovative modele sunt plutele de carbon cu fir interior, la constructia acestora folosind microtuburi din teflon pentru dirijarea firului prin interiorul plutei. Teflonul asigura o alunecare perfecta precum si o rezistenta maxima la frecarea cu firul. Necesitatea acestor constructii total inovative s-a nascut din ideea de a proteja firele si a le putea oferi in exploatare posibilitatea de a fi utilizate la parametri constructivi reali ai acestor fire. Se stie ca, firele in exploatare sunt expuse unor degradari pe care de cele mai multe ori suntem tentati a le ignora. Unul dintre factorii determinanti ai degradarii firelor este frecarea. Frecarea repetata dintre fir si corpul plutei genereaza atat deteriorarea calitativa a firului folosit cat si deteriorarea exteriorului plutei cu care firul vine in contact.
Astfel am realizat plute cu firul interior central sau axial, precum si plute cu firul interior lateral sau nonaxial. Aceste constructii pot fi folosite in toate stilurile de pescuit, chiar si in pescuitul de viteza.
In conctructia acestor plute se pot utiliza kile fie din carbon, fibra sau metal, antene fie din fibra, plastic plin sau tubular, fixe sau interschimbabile de diverse culori.
Pe langa celelalte avantaje deja discutate, marele avantaj al plutelor cu fir interior axial este acela de a le putea folosi in conditii total diferite prin simpla montare a corpului plutei pe kila respectiva invers, adica pluta rasturnata. Astfel, o pluta conceputa pentru pescuitul in ape statatoare, prin acest procedeu devine o pluta excelanta pentru conditii de apa curgatoare.
Inca cateva avantaje ale folosirii plutelor cu fir axial.
Plute carbon – antena de fibra interschimbabila, construita special pentru situatii cand intervine vantul. Peste antena de fibra se poate atasa o antena tubulara, cu flotabilitate sporita, care va spori vizibilitatea plutei in situatii de vant. Antenele tubulare se pot alege de culoarea dorita si ele fiind interschimbabile.
Plute carbon – antena de fibra interschimbabila, construita special pentru situatii cand intervine vantul. Peste antena de fibra se poate atasa o antena tubulara, cu flotabilitate sporita, care va spori vizibilitatea plutei in situatii de vant. Antenele tubulare se pot alege de culoarea dorita si ele fiind interschimbabile.
Unul dintre avantaje, deloc neglijabil este acela ca da posibiliatatea pescarului sa-si compuna pluta de care are nevoie. Cu cateva modele de corp de pluta si doar o singura kila, pescarul poate inlocui corpul plutei cu un altul, pe aceeasi kila, astfel putand avea la indemana intr-un timp record o alta pluta cu alte caracteristici.
De foarte multe ori, mai ales in pescuitul cu rubeziana, dar si in alte conditii, observam ca este nevoie de o pluta cu stabilitate mai pronuntata. Stabilitatea plutei este data de pozitia baricentrului plutei. Baricentrul plutei este acel punct de echilibru in care pluta culcata orizontal si suspendata, sta perfect in echilibru. Acest punct este foarte important sa cada pe kila cat mai departe de baza corpului plutei. Cu cat acest punct este mai spre capatul inferior al kilei, cu atat pluta este mai stabila. Cu alte cuvinte, acest punct ne spune ca, greutatea din partea dreapta a constructiei este egala cu greutatea din partea stanga a constructiei. Asadar, pentru a avea o stabilitate sporita va trebui sa utilizam ori kile cu greutate mai mare (metal, fibra) ori sa folosim carbon foarte usor si foarte subtire in diametru, dar sa realizam un corp de pluta care cu antena cu tot sa cantareasca foarte putin, ori sa crestem lungimea kilei mai ales in constructiile cu kila de carbon. In situatiile in care urmarim sa obtinem o sensibilitate maxima a plutei atunci utilizarea kilelor de metal creste greutatea acesteia. Acestea avand o greutate mai mare devin usor sesizate de pestele apatic si astfel putem avea numai incercari de trasaturi si abandon al momelii.
PLUTE CARBON CU FIR EXTERIOR, ANTENE LUNGI DE FIBRA, INTERSCHIMBABILE- DEOSEBIT DE UTILE IN CONDITII CAND PESTELE ESTE FOARTE MOFTUROS. ANTENE DE 0,7 MM
Cele mai indicate constructii de plute ultra sensibile si foarte usoare raman deocamdata plutele cu kila de carbon si corp din carbon. In aceasta situatie putem avea plute cu kila foarte lunga, kile care pot depasii lejer 30 cm. La ora actuala pe piata noastra nu se gasesc plioare pentru a putea strange o linie cu o pluta ce depaseste 30 cm. In aceasta situatie putem strange montajul pe un plior oarecare scotand kila din montaj si lasnad numai corpul plutei pe plior, transportand kila intr-un tub suficient de lung incat sa protejeze aceste constructii dificile la transport.
Cand avem plioare lungi, liniile se pot aseza direct pe plior. Exemplu plioare de 35 cm… cand nu, atunci se poate scoate kila cu antena cu tot si se poate transporta intr-un tub iar linia pe care se gaseste numai corpul plutei si varnisurile siliconice se poate aseza pe orice alta lungime de plor.
Un alt avantaj oferit de plutele cu fir axial, este acela ca, in conditii de vant, corpul plutei poate fi coborat pe kila, suficient de mult incat sa fie scos din zona de tangaj a valurilor. Astfel, la suprafata apei va ramane antena in prealabil echilibrata, iar corpul fiind coborat sub zona tangajului valurilor, nu mai transmite miscare momelii. De cele mai multe ori cand incepe vantul si apar valuri, pestele nu mai ia momeala tocmai datorita acestei miscari.
Alte inovatii… in curand.
Iata o propunere care are aplicatie mai mult in pescuitul de competitie. Am convingerea ca nu sunt multi care cunosc cele ce vor fi expuse. De foarte multe ori, cel putin pescarii de competitie la stationar, dar nu numai, s-au lovit de o problema… echilibrarea perfecta a plutelor. Toti ne facem liniile acasa si echilibram plutele, fiecare cum ne-am invatat. Toti dorim sa avem linia pusa pe plior gata de atac, perfect echilibrata. Multi dintre noi echilibreaza liniile aproximativ, lasand ultima alicuta de echilibrare pentru a fi pusa la fata locului. Este intr-adevar, dupa parerea mea, cea mai buna solutie.
Se poate intampla ca, fie din cauza temperaturii apei, fie din cauza compozitiei fizico-chimice a apei, la momentul cand pescuim, densitatea apei sa fie usor diferita de cea in care am echilibrat anterior pluta. Aceasta posibilitate ne poate pune in situatia cand un montaj deja perfect echilibrat anterior, sa nu mai corespunda in conditiile de pescuit, practice.
Problema nu este cand pluta mai cere plumb, asta o rezolvam foarte simplu, dar daca pluta se scufunda usor? Aici e o problema. Normal, intr-o astfel de situatie, ar trebui sa indepartam o alica de pe linie, una care sa fie cea mai mica. Dar daca, dupa aceasta operatie, pluta va iesi prea mult afara? De unde o alica atat de mica incat sa poata echilibra la perfect montajul.
Nu spun ca pana la urma nu ii dam de cap, dar asta dureaza si de multe ori, ne indispune si ne vedem obligati sa alegem o alta linie. Personal stiu bine ca tot timpul ma voi gandi la pluta pe care o alesesem la inceput… acea alegere ma facea sa am garantia ca totul functioneaza perfect numai in acea conjunctura, asa ca… ce facem?
Pentru a solutiona aceasta problema, renumita firma engleza PRESTON vine si ofera pescarilor o solutie intr-o cutiuta. Este vorba despre o grasime speciala, BRISTLE GREASE. In aceasta grasime inmuiem antena plutei. Se scufunda antena in solutie si obtinem o antena cu flotabilitatea sensibil sporita, capabila sa fie echilibrata perfect. Solutia e foarte buna si foarte aplicata de multi ani si de multi pescari sportivi.
Pana acum nimic deosebit, s-ar putea spune ca fac reclama firmei Preston, sincer nu m-ar deranja, firma merita luata serios in seama. Ei bine de foarte multi ani am gasit un inlocuitor al acestei Bristle Grease. Este vorba despre un produs pe care il folosim si noi, dar in deosebi femeile, o crema sub forma de baton, crema protectoare pentru buze. Este un excelent inlocuitor al produsului Preston. Ca si pret nu are rost sa mai vorbim. Pretul produsului firmei NIVEA nu poate fi comparat cu cel al produsului Preston, Nivea este ieftin si foarte util.
Daca pluta nu are nevoie, nicio problema, daca bate vantul, se poate sa avem noi nevoie de el… face toti banii.
Asa ca, … daca Preston, specifica pe produs Preston Innovations… de ce nu… DADY INNOVATIONS? Fir intins…
Cred ca nu exista pescar care a intrat vreodata pe forumurile de pescuit, sa nu il cunoasca pe Dady. Creator de nade sau plute in pescuitul stationar, de voblere imbatabile la clean si biban sau de alte accesorii necesare in pescuit, Dady ramane unul din pescarii care au un cuvant de spus in pescuit. I-am propus zilele trecute o colaborare si l-am rugat sa impartaseasca din experienta sa bogata si celor care se afla la inceput de drum. A raspuns afirmativ, fara sa stea prea mult pe ganduri, iar prima provocare a fost … o nada de babusca (Cristi Albu)
Da este o provocare foarte interesanta. In primul rand vreau sa fac o precizare, nu folosesc absolut nici una din nadele comerciale aflate pe piata romaneasca. Nu spun de ce, dar se poate intelege.
Acum, intrand in problemele pescuitului efectiv, babusca este un peste de amestec. Numai in apele in care se gaseste doar babusca, am putea sa localizam acest peste in exclusivitate pe nada noastra. Dar, cum apele noastre au pesti in amestec, ciprinide care se accepta reciproc, gasim si babusca intr-un astfel de amestec. Nu mai tarziu de duminica trecuta am facut un pescuit de primavara, primul pe anul asta. Pestele tinta, obletele. Este un peste care activeaza foarte de timpuriu, un peste care te tine in activitate permanenta si face deliciul acestei perioade.
Apa era foarte rece si locatia nu era o locatie numai pt oblete ci, asa cum spuneam mai devreme, obletele se gaseste in amestec cu babusca si carasul. Mai rar se prinde si cate un biban sau clentoi sau cate o platicuta. Avand in vedere ca vorbesc despre o balta, o apa ce are curenti periodici, dar intr-adevar slabi, am folosit o nada bazata pe un amestec cu o parte aditiv natural, un aditiv foarte puternic de citrice, pe care l-am folosit cam in raport de cca 20 % in amestec. Baza pentru suspensie a fost formata din pesmet, tarata de grau si un preparat care are ca scop printre altele colorarea nadei in maroniu, foarte asemanatoare culorii fundului apei. Toate aceste produse 100% naturale le-am omogenizat intr-un amestec uscat.
Apoi am trecut la umectare. Umectarea am facut-o cam in 4-5 etape. Ulterior am mai adaugat apa cu buretele. Secretul acestei nade este de a persista foarte mult in suspensie si de a atrage obletele in fata. Am pescuit cu vergi scurte, cea mai lunga varga pe care am folosit-o a fost de 3m, varga cu care am cautat babusca si carasul sub norul de nada, adica sub aglomerarea de oblete.
Dupa circa 30-45 de muinute de la prima nadire am inceput sa caut fundul apei. Am inceput sa prind primele babusti chiar pe cadere, la adancime de cca 1,5m. Apa avea la varga de 3m, cam cu cca 40-50 cm mai mult. In aceasta conjunctura, am avut o zi foarte productiva, obleti foarte frumosi, chiar de multi ani nu am mai prins asa obletoi altoiti, si in partea de jos, spre fund, dar cu o adancime cam cu cca 15 cm deasupra fundului am gasit bine carasii si printre ei si babusti, dar masa babustilor, intr-adevar mai multe, dar nu asa de mari precum cele dintre carasi, am gasit-o cam pe la 1,2-1,4 m adancime. Deci cam cu 70-80 cm deasupra fundului.
Granulatia nadei, foarte fina, culoarea ceva mai inchisa, mai asemanatoare culorii fundului apei, dau un castig fata de alte nade. In apa asta, inca destul de rece, pestele este reticient si se apropie mai greu si cu frica pe un pat de nada de culoare contrastanta fata de cea a fundului apei. Pestele se ridica usor intre ape, deoarece este foarte fericit sa gaseasca nada in stratul ceva mai cald, chiar cu numai cateva zecimi de grad, fata de temperatura de la fundul apei.
Daca pescuim in ape curgatoare, nada ar trebui sa respecte cam aceleasi conditii anterior amintite, dar cu mici adaptari. Sa nu uitam aditivii foarte puternici si foarte persistenti. La aceasta nada se poate adauga un ingreunator care sa tina nada pe zona fundului, asta pentru ca apa e curgatoare. Ingreunarea se face cu diverse pamanturi. In cazul in care curentul e mai sustinut se p0t adauga argile negre sau maronii, iar daca apa e usor bulversata de curenti, putem folosi argilele nisipoase. Amestecul de argile in masa nadei nu trebuie sa depaseasca 30%. Procentul acesta, sa zicem ceva mai redus de pamant in nada, il accept, ba chiar de multe ori folosesc si mai putin, pentru ca la momentul respectiv nu gasesc de cuvinta introducerea de viu in nada. Sfatuiesc a se folosi numai nadele fainoase cu caracteristicile amintite mai inainte.
Pentru cei care vor o nada mai sofisticata, acestia pot ingloba in nada destinata baltilor si renumita canepa. Personal folosesc canepa, dar foarte rar. In partida de duminica nu am folosit canepa, dar nada s-a comportat extraordinar. Sa nu uitam, vorbim de o nada care sa dea peste in apele acestea foarte reci, imediat dupa dezghet. Canepa poate fi folosita coapta si macinata foarte fin, volumetric cam 10-15% in nada de baza.
Ca si tehnica de umectare, am umectat nada foarte mult, pana am obtinut o masa coloidala capabila sa se sparga foarte repede in suprafata si sa se imprastie foarte repede in plan orizontal, caderea nadei spre fundul apei am urmarit sa se faca foarte lin si cu foarte mare dispersie. De ce? Simplu, pestii in aceasta perioada rece se satura foarte repede. Daca nada e foarte fina si pestii foarte aglomerati, atunci comportamentul de card al obletelui in prima faza si al babustii sub oblete, face ca nada noastra sa se comporte execta cum trebuie. Agitatia pestilor disperseaza nada in cele mai fine particule. Acest lucru face cel putin 2 lucruri. Primul efect, tine pestele blocat pe nada pe care acesta vrea sa o ingurgiteze pentru ca se desface in foarte multe particule deosebit de fine si greu de ingurgitat, cat si intr-o masa solubila continuta de nada, masa care, la fel, nu poate fi ingurgita de pestii in miscare. Al doilea efect, este, sa zicem psihic, creaza o stare de nervozitate, de surescitare a pestelui care simte gustul placut deosebit de atractiv al nadei, dar nu se poate indestula asa cum si-ar dori. Motiv care induce o reducere simtitoare a atentiei pestelui fata de vecinatati, practic pestele prinde curaj, nu se mai sperie si astfel reusim sa-l tinem pe loc oferindu-i periodic mici portii din ravnita nada.
Nu stiu daca toate aceste destainuiri puse cap la cap, pot fi considerate secrete, eu le consider niste adaptari normale la aceste conditii de pescuit. Poate ca dintre secrete ar trebui sa mentionez ca aditivul de citrice pe care il folosesc este uscat, dar foarte uleios. Tipul de ulei folosit este foarte usor miscibil cu apa, dar foarte usor dispersant pe orizontala. Si poate alt secret, folosesc mult solubilele in conditii de apa rece chiar si acest ulei este foarte solubil in aceste conditii.
Ca si momeala am folosit vierme alb. Desi talia viermelui erea cam mare, nu am renuntat a folosi carlige nr. 20, fir de 0,08mm, plute, pe vergile de 2-2,5m pana la max 0,3 gr, plumbaj unic micro-oliveta. Pe montajele de pe vergile de 3m, am folosit plute intre 0,5 si 0,7 gr, fir de 0,08 mm, plumbaj format din alice nr. 13 si 14, bulk plus alica de contact. Strunele scurte, maxim 15 cm. In aceasta perioada sfatuiesc a se folosi strune scurte pentru a sesiza foarte repede miscarea destul de lenta a trasaturii pestelui. Vergile folosite, vergi foarte usoare, cu pronuntata actiune de varf, deosebit de rapide. Permanent am avut langa mine pregatit minciocul.
Ca si surpriza, desi nu ma asteptam sa-mi intre in 2 metri, si asta din cauza scaderii apei cam cu 30 cm, babusca si caraselul si-au facut prezenta chiar si pe varga de 2m.
Fir intins!